- limba precede dicţionarul şi nu invers. Dacă un cuvînt nu e în dicţionar, nu înseamnă că nu este în limbă. Deoarece unii cred asta, am vrut să separ importurile în două categorii -
1. de dicţionar
2. de factură recentă.
Aşadar, eu personal nu mă înclin autorităţii dicţionarului. Am invocat unul doar pentru cei care doreau să audă de aşa ceva.

- cuvintele au nevoia de perioada lor de adaptare, timp în care prezintă ortografieri preferenţiale. Această perioadă corespunde însă propagării lor în rîndul vorbitorilor. După propagare, ele aparţin limbii, de unde legitimitatea absolută de a le scrie fonetic. Apropo, multă vreme s-a scris “chauffeur”, dar acum nu ai îndrăzni să-l scrii astfel. Ceea ce arată că lucrurile nu sunt deloc noi… Apo lucrurile evoluează şi de la sine. Spre exemplu, caută “uichend” pe net şi vei da de zeci de mii de pagini!

Oricum, cînd zici tu “corect se scrie…”, e ca şi cum te-ai impune ca autoritate. E totuşi ceea ce conteşti : existenţa unei autorităţi. În limbă nu există autorităţi, ci doar convergenţe. Iar noi discutăm doar despre convergenţe. Eu de cele recurente (mai puternice după părerea mea), tu de cele recente.

doua probleme:
1. care sunt cele doua categorii despre care vorbesti?
2. de ce pentru ca un profesor plictisit a publicat un dictionar, milioane de romani trebuie sa-l urmeze orbeste? As putea publica si eu un dictionar - nu e chiar scump; ce face scriitura mea litera de lege pentru oameni ca tine?

a doua problema:
Daca hotii sunt rai si unii oameni(tzigani, romani, arabi) sunt hoti, ar rezulta ca toti oamenii sunt rai.
Sau, cu alte cuvinte: doar fiindca pui in aceeasi oala pulover cu dispecer cu onlain cu ceat cu uichend… nu inseamna ca si sunt in aceeasi categorie. Unele sunt recente, altele nu; iar cele recente… au tratament preferential; asta este, get used to it
Corect se scrie weekend, Winnettou (nu Vinetu), curry nu curi, pizza nu pitza. Intr-o limba Romineasca care nu a fost nicicand stabila si care de 2 secole incoace si-a schimbatu si raschimbatu alfabetul, vocabulariu si alte cateva, a invoca reguli “pur romanesti” de adaptare a neologismelor mi se pare un mare nationalism/snobism. Limba evolueaza, trebuie sa fim constienti de asta, iar toate tendintele sale de evolutie actuala o duc catre un Esperanto anglofon.
Cred ca este o tendinta ok, ba chiar cool; abia astept ziua cand ne vom intelege online cu cei de alte nationalitati, scriind posturi pe sisteme CMS de blogging, lasand trackbackuri si marindu-ne blogrollul. Xenismele de care vorbesti nu sunt deloc snoabe sau elitiste, ci o tendinta naturala de a micsora distanta dintre limbi, o urmare fireasca a micsorarii distantelor dintre tari, natiuni, continente.