Xenisme
Într-un cadru lingvistic, xenismele sunt ortografieri străineşti pentru cuvinte deja româneşti. Fac referire aşadar la importuri recente sau mai vechi care se află pe buzele majorităţii locutorilor. Adesea figurează deja în dicţionare, cu scrieri adaptate. De multe ori însă, tipăritura, caracterizată printr-o viteză de reacţie mai mică, nu a avut încă oportunitatea de a le include.
Mouse în loc de maus, meeting în loc de miting, pull-over în loc de pulover, dispatcher în loc de dispecer sunt exemple din prima categorie. (În adevăr, există un dicţionar care conţine cuvîntul maus!) Am putea continua cu o sumedenie de exemple ipotetice, doar cu scopul de a accentua ridicolul xenismelor : route (rută), naïf / naïve (naiv), chauffeur (şofer), stecker (ştecher)… şi uite aşa epuizăm 50% din cuvintele limbii române!
Week-end pentru uichend, hypermarket pentru hipermarchet, online pentru onlain, chat pentru ceat etc. sunt xenisme din a doua catégorie. Dacă unii (foarte numeroşi, de altfel) opun résistence în a ortographia după norme româneşti aceste vocabule (vocables?), o fac ori dintr-un spirit de élitisme, ori pentru că nu acceptă faptul că acestea au intrat déjà în limbă. A scrie aşa cum se aude ar dénota ori lipsă de éducaţie, ori un act de polluare a graiului nostru. Ambele se réduc la teama de a nu cădea în ridicule. Văzînd însă résultat-ul, însăşi această appréhensiune de dovedeşte ridicule-ă!
This entry was posted on Tuesday, April 15th, 2008 at 1:01 am and is filed under Lingvistice. Find similar posts by selecting and of the following tags: lingvistica, ortografie, scriere fonetica, uichend, xenism. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
on April 15, 2008 at 10:29 am Alex wrote:
Argumentatia ta suge.
doua probleme:
1. care sunt cele doua categorii despre care vorbesti?
2. de ce pentru ca un profesor plictisit a publicat un dictionar, milioane de romani trebuie sa-l urmeze orbeste? As putea publica si eu un dictionar - nu e chiar scump; ce face scriitura mea litera de lege pentru oameni ca tine?
a doua problema:
Daca hotii sunt rai si unii oameni(tzigani, romani, arabi) sunt hoti, ar rezulta ca toti oamenii sunt rai.
Sau, cu alte cuvinte: doar fiindca pui in aceeasi oala pulover cu dispecer cu onlain cu ceat cu uichend… nu inseamna ca si sunt in aceeasi categorie. Unele sunt recente, altele nu; iar cele recente… au tratament preferential; asta este, get used to it
Corect se scrie weekend, Winnettou (nu Vinetu), curry nu curi, pizza nu pitza. Intr-o limba Romineasca care nu a fost nicicand stabila si care de 2 secole incoace si-a schimbatu si raschimbatu alfabetul, vocabulariu si alte cateva, a invoca reguli “pur romanesti” de adaptare a neologismelor mi se pare un mare nationalism/snobism. Limba evolueaza, trebuie sa fim constienti de asta, iar toate tendintele sale de evolutie actuala o duc catre un Esperanto anglofon.
Cred ca este o tendinta ok, ba chiar cool; abia astept ziua cand ne vom intelege online cu cei de alte nationalitati, scriind posturi pe sisteme CMS de blogging, lasand trackbackuri si marindu-ne blogrollul. Xenismele de care vorbesti nu sunt deloc snoabe sau elitiste, ci o tendinta naturala de a micsora distanta dintre limbi, o urmare fireasca a micsorarii distantelor dintre tari, natiuni, continente.
on April 15, 2008 at 1:19 pm diacríno wrote:
Alex, fără să îţi dai seama, suntem de acord în multe privinţe:
- limba precede dicţionarul şi nu invers. Dacă un cuvînt nu e în dicţionar, nu înseamnă că nu este în limbă. Deoarece unii cred asta, am vrut să separ importurile în două categorii -
1. de dicţionar
2. de factură recentă.
Aşadar, eu personal nu mă înclin autorităţii dicţionarului. Am invocat unul doar pentru cei care doreau să audă de aşa ceva.
- cuvintele au nevoia de perioada lor de adaptare, timp în care prezintă ortografieri preferenţiale. Această perioadă corespunde însă propagării lor în rîndul vorbitorilor. După propagare, ele aparţin limbii, de unde legitimitatea absolută de a le scrie fonetic. Apropo, multă vreme s-a scris “chauffeur”, dar acum nu ai îndrăzni să-l scrii astfel. Ceea ce arată că lucrurile nu sunt deloc noi… Apo lucrurile evoluează şi de la sine. Spre exemplu, caută “uichend” pe net şi vei da de zeci de mii de pagini!
Oricum, cînd zici tu “corect se scrie…”, e ca şi cum te-ai impune ca autoritate. E totuşi ceea ce conteşti : existenţa unei autorităţi. În limbă nu există autorităţi, ci doar convergenţe. Iar noi discutăm doar despre convergenţe. Eu de cele recurente (mai puternice după părerea mea), tu de cele recente.